AcademicLink

Ce poate fi mai frumos în afara unei tipe ce-şi ucide în voie personajele? Iată cum îşi face apariţia Andra Pavel.

„Ştiu că aveam şase ani când a murit bunica din partea mamei. O iubeam foarte mult, dar n-am putut să o văd în coşciug, fără viaţă. Toţi ceilalţi nepoţi ai ei, mai mici decât mine, au aprins lumânare la capul ei, eu nu.

Petre Anghel este un mare nume, un mare om. Doctor în filologie, doctor în teologie, doctor în sociologie, profesor universitar la UB, scriitor şi pictor în timpul liber, ne-a onorat acceptând un interviu.

"Scriitor român, cetățean al Europei şi spirit oltenesc posesor de coloane romane. Născut pentu a învinge!" iată cum ni se defineşte.

"Sunt suficient de naiv încât să cred că pot schimba lumea, destul de arogant încât să ştiu că nu am de demonstrat nimic." Aşa ni se prezintă Răzvan Olaru.

Zilele astea mi-am luat în serios rolul de "copilul cu întrebările".  E uşor să găseşti victime, ştiţi şi voi. Însă nu vreau orice fel de victimă, în căutare de valori, de "Peter Parkeri", am dat peste Răzvan. Şi cum lui îi place să vorbească despre pasiunile sale, să vă arăt ce-a ieşit.

În decembrie, toată lumea începe să simtă. Simte căldura sărbătorilor, simte iubirea celor de aproape, simte că aparţine unui neam, de parcă frigul ne obligă pe toţi la introspecţii. Şi până la urmă, întrebarea e, cum se simte să fii român?

O întrebare simpla, delicată care suscită neobosite păreri, fireşti şi contradictorii sau nu... România dă tot mai mult impresia, de la an la an că este o naţiune de nestăpânit fiind o veritabilă junglă amazoniană cu tot cu mangrove şi liane de tot felul. Satul fără câini sau actuala degringoladă social-politică ne împinge încet dar sigur, pe marginea tot mai tremurătoare şi fierbinte a prăpastiei economice.