AcademicLink

Ideea acestui articol a pornit de o simplă întrebare, în faţa căreia am fost pus în dimineaţa unui interviu pentru un post de televiziune local, din Galaţi. Trebuie să recunosc, aplicasem cu foarte multă încredere şi siguranţa de sine, în timpul discuţiei libere cu managerul de Resurse Umane, am reuşit să nu am emoţii şi chiar să fac o impresie bună, până când acesta m-a pus în faţa cuvintelor fatale. Sunt sau nu jurnalist? Ceea ce fac acum, în momentul acesta, faptul că vă relatez un eveniment cu o obiectivitate mai mult sau mai puţin aparentă, mă face să fiu măcar o părticică din maşinăria uriaşă care înseamnă „Mass-media”? Sau nu sunt altceva decât un profan?

Tatiana e o norocoasă. Deşi, oricine ajunge să o cunoască pentru mai mult de 5 minute, îşi dă uşor seama că norocul ei e direct proporţional cu ambiţia. Tatiana e unul din numeroşii absolvenţi care, înainte să îşi înceapă o carieră propriu-zisă la o catedră în ţară, au acceptat provocarea programului COMENIUS.

Petre Anghel este un mare nume, un mare om. Doctor în filologie, doctor în teologie, doctor în sociologie, profesor universitar la UB, scriitor şi pictor în timpul liber, ne-a onorat acceptând un interviu.

"Scriitor român, cetățean al Europei şi spirit oltenesc posesor de coloane romane. Născut pentu a învinge!" iată cum ni se defineşte.

"Sunt suficient de naiv încât să cred că pot schimba lumea, destul de arogant încât să ştiu că nu am de demonstrat nimic." Aşa ni se prezintă Răzvan Olaru.

Zilele astea mi-am luat în serios rolul de "copilul cu întrebările".  E uşor să găseşti victime, ştiţi şi voi. Însă nu vreau orice fel de victimă, în căutare de valori, de "Peter Parkeri", am dat peste Răzvan. Şi cum lui îi place să vorbească despre pasiunile sale, să vă arăt ce-a ieşit.