AcademicLink

Abia dacă întrecusem în înălţime genunchiul tatei, când m-a luat cu el, într-o dimineaţă pe joncă. Ţin minte cât de rece era aerul şi cât de frumos mirosea ceaţa care se înălţa de pe mare, gălbuie, a scorţişoară, iar barca era doar lemn rece şi umed, care scârţâia din toate încheieturile atunci când tata se chinuia să o îndrume printre stâncile de oţel, de la intrarea din port.

AcademicLink.ro: Unii specialişti afirma că identitatea românească se regăseşte şi în Biserica Ortodoxă. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Femeile din lumea arabă, ca şi în alte zone ale lumii, au trait de-a lungul istoriei discriminarea ca o experienţă dura şi au fost supuse unor restricţii inimaginabile de libertăţi si drepturi. Unele dintre aceste practici sunt bazate pe convingeri religioase, dar multe din limitări sunt culturale si emana de la tradiţie, mai degrabă decât de la religie.

Poate ca prezentul este marele maestru izvorator al adevarului nostru. Cine inca sta la rand spre a-i sustrage o identitate de imprumut nu poate afla ca dimensiunea compatibila cu orice stare este prezentul. Sigur prezentul nu se da din mana in mana ca o stafeta a victoriei inlesnite, prezentul nu se transmite din gura in gura ca un zvon la iarmaroc. Prezentul se reveleaza cand avatarurile ne obosesc sa contureze inima unui unic “a fi”.

Sa traiesti intr-un prezent continuu, fara repere de trecut, fara planuri angoasante de viitor? Si totusi…parca nu.

Unii traiesc o fericire eterna, fara a fi constient de asta.Altii, isi constientizeaza fericirea, se simt fericiti si multumiti…dar atat! Nu stiu cum, de ce, si pentru cat timp. Atat, sunt fericiti.Poate ca sunt constienti de sine, si nu de intreg, in ansamblu.

Cand imagini se desfasoara in fata ochiului inchis, totul devine usor, totul pluteste…Clipele se joaca lenese, buzele zambesc nestingherite iar inima tresalta in ritm nebun de vise.

Când şi-a găsit culcuş în palma stângă nu s-a gândit la etern şi absolut, ci pur şi simplu s-a dăruit eternului în acele clipe, când palma stângă a fost acolo, să mângâie şi să strânga.

Cineva m-a întrebat dacă mi_a lipsit Bucureştiul în săptămâna în care am fost plecată…

Este o perioadă a anului în Bucureşti, chiar înainte să cadă prima frunză…când poţi simţi schimbarea bruscă a anotimpurilor… îmi place atunci. La fel şi acum, simţi cum câteva picături de ploaie pot schimba o trecere întreagă de anotimpuri şi de alte timpuri, în căutare de unele noi. De clipe.