Draga Mos Nicolae,
Stii foarte bine ca anul acesta am fost cuminte si nu stiu cum se face, dar chiar imi reuseste in fiecare an, trebuie sa fie ceva nativ. Dar, obisnuita cu tine bogat, lista mea de anul acesta este destul de lunga, asa ca sincer nici nu stiu cu ce sa incep. Desi iti promit mereu ca o voi scurta, sper ca de data asta sa fi reusit performanta si sa fii mandru de mine.
Te plângi mereu că totul e trecător. Ba mai mult, te enervezi că totul trece cu viteză pe lânga tine şi te lasă în spate tânjind după clipa moartă. Ai vrea uneori să păstrezi anumite clipe şi să le faci nemuritoare. O să ti dai vreodată seama cât poti greşi? O să vezi vreodată frumuseţea trecătorului? O să ţi vezi vreodată splendoarea?
“Sunteţi român? Nu se poate! Mai există încă români în România?”
E greu sau usor sa fii roman? Ce inseamna sa fii roman? Ce inseamna Romania pentru tine, pentru noi, pentru altii? - Intrebari subiective, cu raspunsuri subiective, pentru orice roman, oricat de inversunat e pe romani sau iubitor de Romania.
Mereu cautam "momentul potrivit" sa le marturisim celor de langa noi ce simtim. Si de cele mai multe ori il si amanam. Il amanam pana ne trezim muti privindu-i cum se indeparteaza. Am vrea atunci sa spunem ceva, orice si sa-i intoarcem din drumul ce duce spre uitare.
Suntem ai vesniciei si ea este a noastra, eu una nu mai simt timpul..
Sa renunt la fragilitatea care imi strabate trupul in fiori, ar fi un semn de indepartare din mine, un act de lipsa de curaj. Mi_as amana sinele pana in pragul zorilor unei noi zile, inca de la apunerea de soare.
Chiar si cand imi deschid palma rece si neincalzita pentru a_mi acoperi ochii creduli udati de ploaia din dupa amiaza asta, chiar si atunci, chiar si acolo, gandu_mi spre vesnici si timp imi zboara prea departe. Sau poate mai rau alearga de nebun, sa se caute pentru ca nu mai simte, nu mai vede, se incapataneaza si nu mai intelege realitatea cameleonica care ii contesta orice gest…intre un apus si un rasarit de soare.
Ma pipai si caut sa inteleg cum intr_o clipa se cuibareste un infinit intreg si cum in intervalul unui rotund descris de soare, din zori si pana in noapte, totul ramane intr_o clipa. Se nasc forme, se formeaza culori, se cauta suflete. E o chestiune de timp pana cand o noua raza va incalzi din nou, cand ma voi regasi in certitudinea incertitudinii de acum, in infinitul cuibarit in clipa…intre un apus si un rasarit de soare.
