AcademicLink

Căutând, nu demult, anumite informaţii geografice şi exploratori pe  internet, am dat întâmplător peste numele lui Dumitru Dan. Apoi peste numele compatrioţilor săi Paul Pârvu, Alexandru Pascu şi Gheorghe Negreanu. Cum numele acestea mi-erau total necunoscute am căutat mai mult. Şi am aflat un articol relatând o poveste (absolut) uimitoare despre patru studenţi români care acum aproape 100 de ani au fascinat o lume întreagă prin curajul, dansul şi "portul" lor.

Dumitru Dan şi Paul Pîrvu, studenţi la geografie, Gheoghe Negreanu şi Alexandru Pascu studenţi la Conservator, toţi aflaţi în Paris pentru studii, la vârsta de numai 19 ani, acceptă un pariu îndrăzneţ de a parcurge 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pămîntul cu mijloace materiale proprii în schimbul accordării unei recompense de 100.000 franci (aproape un milion de euro astăzi) oferiţi de asociaţia Touring Club de France, existentă la acea vreme.

Din acelaşi an (1908) încep antrenamentele şi pregătirile pentru a străbate traseul stabilit. Aceştia studiază intens cartografie, meteorologie, etnografie, geografie şi medicină. Vorbeau franceză şi germană, astfel că fiecare a mai învăţat o altă limbă. În paralel fac exerciţii fizice şi mărşăluiesc în diferite condiţii şi pe diverse forme de relief. Pentru că nu dispuneau de mijloacele financiare suficiente au învăţat zeci de cîntece şi dansuri populare româneşti şi au exersat cîntatul la fluier, acordeon şi alte instrumente muzicale, pentru a putea să-şi câştige traiul.

Pe 1 aprilie 1910, însoţiţi de câinele lor Harap, pornesc din Bucureşti, îmbrăcaţi în costume naţionale şi opinci (cum se vor menţine pe parcursul întregului traseu), spre marea lor aventură, din care doar unul s-a mai întors victorios.  Unul dintre ei piere intoxicat cu opium în India, un al doilea piere într-o prăpastie din Munţii Chinei iar  cel de-al treilea moare în America datorită unei cangrene dobîndite de-a lungul miilor de kilometri parcurşi prin frig.

 Dumitru Dan este singurul care supravieţuieşte, dar este nevoit să se întoarcă în ţară din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. Va reuşi să termine itinerariul abia în anul 1923, parcurgând cei 10.000 de kilometrii rămaşi. Banii din recompensă, mult devalorizaţi, nu mai oferă nicio compensaţie.

Într-o primă etapă aceştia  traversează (între aprilie 1910 şi mai 1911) Europa, Asia, apoi Africa şi Australia fiind  arestaţi în Danemarca şi consideraţi spioni, fascinând Persia cu cântecele populare, înfruntând furtuni şi şacali în deşertul arab, străbătând Africa, fiind capturaţi de aborigeni în Australia şi parcurgând zilnic kilometrii întregi pe vapor pentru a respecta itinerariul.

Într-o a doua etapă aceştia pornesc din Australia spre Noua Zeelandă, trec prin India (unde Pascu moare intoxicat cu opium), se îndreaptă spre Africa de Sud, urcând apoi toată coasta Africii de Vest, până la Insulele Canare, iar ulterior strabat toată America Latină poposind foarte puţin în SUA şi de aici în Japonia, Hong  Kong, China (unde va pieri şi Negreanu).

Cei doi rămaşi continuă drumul prin Siberia spre Alaska, urmând străbaterea Americii de Nord şi Caraibelor şi continuarea drumului prin toată Europa. (Pârvu moare în Florida cu ambele picioare amputate).

Dumitru Dan, singurul supravieţuitor, trebuie să parcurgă de unul singur cei 10.000 de kilometrii rămaşi. Din cauza războiului, va izbuti acest lucru abia în anul 1923, terminând traseul la Paris.

Aceasta a fost scurta poveste a unor eroi români care au străbătut lumea în iţari şi opinci, cu fluier şi dansuri populare... Patru oameni cu un vis care au reuşit sa uimească o lume întreagă. ( Pentru lecturarea articolului complet puteţi accesa site-ul: http://www.gsp.ro/gsp-special/superreportaje/presa-de-calitate-aventura-celor-patru-romani-reconstituita-de-gazeta-sporturilor-253362.html )

Însă eroii nu trebuie căutaţi în vremurile de demult ori prin cărţile de pe care am uitat să ştergem praful depus de uitare. Ei sunt şi astăzi în jurul nostru...sunt cei care îşi ajută dezinteresat  semenii, în tăcere, fără elogii. Eroi sunt toţi aceea care se mai menţin încă  verticali.

Nu trebuie să te uiţi pe internet, prin preajmă ori peste umăr pentru a găsi un erou. Chiar tu poţi deveni unul. Poţi fi eroul unui copil dăruindu-i o jucărie, o hăinuţă, o portocală de Moş Nicolae ori de Crăciun. Poţi fi eroul unui trecător, ajutându-l să se ridice...Poţi fi erou făcându-ţi datoria. Este atât de simplu...

LA MULŢI ANI  ROMÂNILOR!